Am citit zilele acestea Evagrie Ponticul, respectiv Tratat ăractic asupra vieţii monastice. Viziunea sa mi s-a părut extrem de profună si foarte cuprinzătoare. NU degeaba se spune că Evagrie l-ar fi influenţat pe Freund în elaborarea teoriilor sale psihanalitice. Oricum un detaliu m-a frapat: scopul vieţii este văzut ca fiind despărţirea totală de trup şi de tot ce este trupesc. Sincer nu mi se pare că Domnul ne cheamă la aşa ceva.
Se spune la un moment dat că un călugăr nu are voie să ia masa alături de vreo femeie. Sincer mi se pare contradictoriu cum în acelaşi tratat apare întâi îndemnul la slujirea aproapelui şi iubirea lui, iar, după câteva pagini, însemnul de a nu lua masa cu femeile. Dar femeia nu este tot aproapele nostru? Nu înţeleg de ce femeia este văzută ca o fiinţă demonică. Probabil că bărbaţilor le este ruşine să îşi recunoască propriile slăbiciuni şi atunci dau vina pe femeie şi încearcă să o evită. Femeia devine tărâmul unde se revelează slăbiciunea bărbătească. Dar evitând acest tărâm nu înseamnă că ne-am învins slăbiciunea ci doar că am suprimat-o, iar acest lucru nu poate avea decât repercusiuni negative asupra evoluţiei psihologice ulterioare. Încep să înţeleg mişcările feministe!!!
Tuesday, November 07, 2006
Despre femei
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
4 comments:
Cunosti metode prin care poti face fata acestor "atractii" ?
In primul rand trebuie sa accepti ca ispita nu este in femeie, ci in tine insuti. Pe de alta parte treuie sa cerem ajutorul divinitatii, caci "nimic nu este cu neputinta la Dumnezeu".
...si ceea ce e si mai ciudat e faptul ca lucrurile sunt identice si pentru celalta extrema!fiecare are slabiciunile sale pe care e mai mult sau mai putin dispus sa le recunoasca sau mai ales sa le infrunte!
parerile mele pe scurt (eu is alt anonim):
- toate ordinele monastice , ** inclusiv cele pt femei **, au reguli mai mult sau mai putin drastice de izolare fata de celalalt sex. desi masura in cauza mi se pare excesiva, eu o vad totusi in acest context. mai ales ca manastirile ortodoxe, de obicei au reguli mai dure decit cele catolice.
- A nu lua masa cu o femeie, evident ca subliniaza slabiciunea calugarului, de unde si masura. Spun asta, pt ca mi se pare mult mai plauzibil ca s-a incercat evitarea unei pricini de pacat. In acest caz, evitarea pricinii de pacat este o atitudine corecta, expresia unei anumite prudentze. Nu pot pricepe cum aceasta poate fi considerata lipsa de iubire sau demonizare a femeii???
Post a Comment