Un vis......aproape real.

Acum 2 zile incercam sa savurez intr-un parc micile bucurii pe care viata ni le ofera si pe care foarte putini oameni le mai pretuiesc. In stanga mea o frumoasa prezenta feminina ma ajuta sa savurez si mai mult aceste clipe. Visam amandoi cu ochii deschisi. In aceasta stare in care totul parea armonios si pasnic, in care fiecare copac era un univers fantastic, in care cativa mici copii se jucau fara griji prin iarba mai verde ca oricand, o alta imagine venea sa intregeasca aceasta splendida visare: in stanga mea, departe pe alee se vedeau venind doi oameni. Inca de la prima vedere mi-am dat seama ca erau 2 preoti, intrucat aveau amandoi sutane. Apropiindu-se incetul cu incetul de banca pe care visam eu, pentru o clipa m-am simtit crestin (crestin pur si simplu, fara extensia unei confesiuni anume). Unul era calugar ortodox, cu o barba alba si lunga pana la piept dar aranjata bine si cu o camilafca greceasca de toata splendoarea. Celalalt era calugar catolic imbracat intr-o haina gri. Acesti doi calugari vorbeau foarte linisitit in limba maghiara!

Astazi la nivel inalt se incearca a se crea asa numitul "ecumenism", pe care eu incep sa nu il mai inteleg. Este insa un ecumenism artificial, diplomat, cu zambete perfide si ganduri ascunse. Ceea ce eu am vazut in acel parc a fost adevaratul ecumenism. Cu siguranta cand aceste imagini vor fi ceva obisnuit in toata lumea, atunci cred ca Biserica va putea fi din nou UNA.

Dupa trecerea celor 2 calugari, un claxon brutal m-a scos din visare si au aparut din nou gandurile de fiecare zi, problemele ce asteptau sa fie rezolvate si grijile ce ne manaca incet dar sigur.

Astept acum ca acest vis sa devina realitate.....