Din nou.....Cioran

După vreo doi ani, mi-a căzut din nou în mână Cioran! De data aceasta s-a nimerit să fie „Schimbarea la faţă a României”, opera pe care a scris-o la 24 de ani şi care, după cum Cioran însuşi mărturiseşte, îi este cea mai strină. Poate lui i se pare străină, însă dacă cineva mi-ar fi dat în mână această carte, dar fără să fie specificat numele autorului şi titlul acesteia, eu mi-aş fi dat seama din primele pagini cine a scris-o. Acelaşi stil lingvisitic atrăgător prin forţa negaţiei sale şi, până la urmă, aceleaşi teme: negarea valorilor creştine, exacerbarea individualităţii, sfinţenia orgoliului şi umilinţa ca viciu. Ştiu că mulţi mă vor acuza că nu aş fi modest, însă, în spatele unui limbaj sofisticat şi violent, se află nişte raţionamente, în cel mai bun caz, mediocre. Oricum, citind unele pasaje, m-am amuzat copios!